Calendarul polenului în România: când apar simptomele alergiei sezoniere

Ce este calendarul polenului

Calendarul polenului arată perioadele în care principalele plante alergizante eliberează polen în aer. El este orientativ: debutul și intensitatea sezonului diferă de la un an la altul, în funcție de temperatură, ploi, vânt, altitudine și vegetația locală.

În Cluj-Napoca și în restul Transilvaniei, perioadele pot fi ușor decalate față de zonele joase și mai calde ale țării. În plus, evaluările europene publicate în 2026 arată că sezoanele polinice tind să înceapă mai devreme și să dureze mai mult. De aceea, simptomele nu respectă în fiecare an aceleași date.

Calendar orientativ: arbori, graminee și buruieni

• Februarie–martie: pot apărea polenurile arborilor și arbuștilor timpurii, precum alunul și arinul. După o iarnă blândă, polenizarea poate începe chiar mai devreme.
• Martie–mai: crește expunerea la polenul de mesteacăn, carpen, frasin, stejar și alți arbori. Pentru unele persoane, aprilie este luna cu cele mai evidente simptome.
• Mai–iulie: este sezonul principal al gramineelor, adică ierburile din pajiști, parcuri, curți și culturi. Vârful apare frecvent la sfârșitul primăverii și începutul verii, dar polenul poate persista și în august.
• Iulie–august: începe polenizarea mai multor buruieni, inclusiv pelinul. Sezoanele gramineelor și buruienilor se pot suprapune.
• Mijlocul lui iulie–sfârșitul lui septembrie: ambrozia eliberează cantități importante de polen. În Cluj, simptomele sunt adesea mai intense în august și septembrie.
• Octombrie: polenul de ambrozie și al altor buruieni poate rămâne prezent până la răcirea vremii și apariția brumei.

Aceste intervale nu înseamnă că orice persoană alergică va avea simptome pe tot parcursul lor. Manifestările apar numai dacă există sensibilizare la polenul respectiv și dacă expunerea este suficient de mare.

Cum recunoști simptomele alergiei sezoniere

Rinita alergică sezonieră este reacția mucoasei nazale la un polen recunoscut greșit de sistemul imunitar drept periculos. Pot apărea strănut în salve, nas înfundat sau cu secreții apoase, mâncărime la nivelul nasului și al cerului gurii, ochi roșii, lăcrimare și oboseală.

Spre deosebire de o răceală, alergia revine într-o perioadă asemănătoare a anului, poate dura săptămâni și nu provoacă de regulă febră. Tusea, respirația șuierătoare, senzația de apăsare în piept sau lipsa de aer pot indica afectarea căilor respiratorii inferioare și merită evaluate medical.

De ce unele zile sunt mai dificile

Nivelurile de polen cresc frecvent în zilele calde, uscate și cu vânt. Ploaia poate reduce temporar particulele din aer, însă vegetația poate produce ulterior mai mult polen. Valorile diferă chiar între cartiere, în funcție de spațiile verzi, terenurile neîngrijite, curenții de aer și altitudine.

Praful, fumul și poluarea nu sunt polen, dar pot irita suplimentar nasul, ochii și bronhiile. Astfel, simptomele pot părea mai puternice chiar și într-o zi cu expunere polinică moderată.

Ce poți face acasă, în siguranță

• Urmărește nivelul local al polenului și condițiile meteo, mai ales în perioada în care ai avut simptome în anii anteriori.
• Redu timpul petrecut afară în zilele calde și cu vânt și evită, dacă este posibil, tunderea gazonului.
• Poartă ochelari de soare, iar după revenirea acasă schimbă hainele și spală fața și părul.
• Nu usca rufele în aer liber în zilele cu mult polen și curăță suprafețele cu o lavetă umedă.
• Ține geamurile închise când expunerea este ridicată și întreține filtrele mașinii și ale aparatelor de ventilație.
• Poți folosi spălături nazale cu o soluție salină adecvată, respectând instrucțiunile produsului și igiena dispozitivului.
• Dacă ai deja un plan recomandat de alergolog, urmează-l din timp, fără să modifici singur tratamentul.

Când merită o consultație

Programează o consultație dacă simptomele reapar sezonier, îți afectează somnul, activitatea, școala sau munca, dacă nu se ameliorează prin măsuri simple ori dacă nu știi ce tip de polen le declanșează. Este util să notezi lunile, locurile și condițiile meteo asociate manifestărilor.

Mergi de urgență sau sună la 112 dacă apare dificultate importantă la respirație, respirație șuierătoare severă, imposibilitatea de a vorbi normal, senzație de sufocare, umflarea limbii sau a gâtului, amețeală puternică ori pierderea stării de conștiență.

Ce se întâmplă la consultul alergologic

Medicul va corela simptomele cu perioada anului și cu expunerile tale. Când este necesar, poate recomanda teste cutanate sau analize pentru anticorpi IgE specifici. Dacă există tuse sau respirație dificilă, poate fi verificată și funcția pulmonară.

Identificarea polenului relevant permite alcătuirea unui plan personalizat de prevenție și control al simptomelor. În anumite cazuri poate fi discutată imunoterapia alergen-specifică, un tratament de durată stabilit și supravegheat de specialist. Acest articol are rol educativ și nu înlocuiește consultația medicală.